- torturi
- 【及物】 折磨；施以酷刑；使受极端的痛苦
Esperanto - Chinese dictionary. 2009.
torturi
Look at other dictionaries:
tort — TORT1, torturi, s.n. 1. Fir tors de cânepă, de in sau de alte materii textile; torsătură. ♦ Cantitate, scul etc. de fire toarse. 2. Ţesătură, pânză lucrată (în casă) din fire de cânepă sau de in. – Din lat. tortus (< torquere). Trimis de RACAI … Dicționar Român
corporal — CORPORÁL, Ă, corporali, e, adj. Care ţine de corp (I 1), privitor la corp; aplicat corpului; trupesc. ♢ Percheziţie corporală = percheziţie făcută unei persoane pentru a vedea dacă nu ascunde sub haine, în buzunarele hainelor etc. arme sau alte… … Dicționar Român
tortura — TORTURÁ, torturez, vb. I. tranz. A supune (pe cineva) la chinuri fizice violente; a schingiui; p. ext. a supune (pe cineva) la chinuri morale; a chinui. ♦ (Despre stări sufleteşti) A roade, a frământa, a obseda în mod dureros. ♦ fig. A forţa, a… … Dicționar Român
autoflagela — AUTOFLAGELÁ, autoflagelez, vb. I. refl. (Despre adepţii unor secte religioase; adesea fig.) A se biciui singur, a se supune unor torturi fizice din fanatism religios. [pr.: a u ] – Auto1 + flagela. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
supune — SUPÚNE, supún, vb. III. tranz. 1. A lua, a aduce sub stăpânire sau în puterea sa (prin forţă armată); a cuceri, a subjuga. ♦ refl. A accepta stăpânirea cuiva; a da ascultare cuiva sau la ceva; a se închina cuiva. ♦ A aduce sub ascultarea, sub… … Dicționar Român
tortură — TORTÚRĂ, torturi, s.f. Suferinţă fizică (sau morală) violentă. – Din fr. torture, lat. tortura. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 TORTÚRĂ s. calvar, canon, caznă, chin, durere, patimă, schingiuire, schingiuit, suferinţă, supliciu, (înv … Dicționar Român
tort — s. n., pl. tórturi … Romanian orthography
tortúrã — s. f., g. d. art. tortúrii; pl. tortúri … Romanian orthography
blat — BLAT1, blaturi, s.n. Foaie din aluat special preparată pentru tort. – Din germ. Blatt. Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX 98 BLAT2 s.n. (arg.; în expr.) A călători (sau a merge) pe blat sau a face blatul, se spune despre cineva care… … Dicționar Român
glasa — GLASÁ, glasez, vb. I. tranz. 1. A acoperi o prăjitură, o bomboană, un fruct sau o mâncare cu o glazură (1); a glazura. 2. A da lustru1 sau apret unui obiect (de piele). – Din fr. glacer. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 glasá vb., ind … Dicționar Român
muncă — MÚNCĂ, munci, s.f. 1. Activitate conştientă (specifică omului) îndreptată spre un anumit scop, în procesul căreia omul efectuează, reglementează şi controlează prin acţiunea sa schimbul de materii dintre el şi natură pentru satisfacerea… … Dicționar Român
